Caracterizarea lui Todirita Catana

Cealalta Ancuta face parte din volumul Hanu Ancutei , capodopera a lui Mihail Sadoveanu , stralucita dovada a artei sale de povestitor. Povestirile se aseamana prin cadru: personajele se intalnesc intr-o toamna la Hanu Ancutei de pe Valea Moldovei , in acelasi loc in care se opresc si cei noua povestitori.

Narator , in Cealalta Ancuta , este Ienache coropcarul , negutatorul ambulant. El ii introduce pe ascultatori intr-un timp specific povestirii: intunecimea inserarii strapunsa de flacarile focului. Natura participa si ea la crearea unei atmosfere de liniste tainica , favorabila povestilor.

Naratorul povesteste o intamplare la care a fost martor si apoi participamt fara voie si anume evadarea lui Todirita Catana , care rapeste cu ajutorul Ancutei pe duduca Varvara , sora unui mare vornic , trimisa de acesta la calugarie.

Razesul este un personaj impresionant in primul rand prin forta si vitejia sa: „Calul fuge-n goana si el sta in picioare in sa.[…]Bate ca un berbec cu capul , si pe cine-l paleste il da jos fara suflare.”Povestitorul este mai putin interesat de psihicul personajului; aflam despre el ca e darz si fara patima: „Pentru o dragoste pot sa dau si tineretile mele.”Autorul il cunoste pe Todirita intr-un targ , acesta fiind prizonierul unor ostasi care se cam temeau de el. Intre arnauti se afla Costea Caruntul pe care naratorul il cunostea si a aflat despre cele intamplate. Todirita este inchis intr-un turn dar cu ajutorul fortei sale magnifice reuseste sa rupa gratiile si , cu ajutorul unei franghii improvizate , escaladeaza turnul. El reuseste sa fuga cu ajutorul Ancutei si ii inseala pe oamenii legii. Tot cu ajutorul acesteia o rapeste pe duduca Varvara si il pedepseste pe Costea , legandu-l cu franghii groase pana la carne.

Diferenta dintre scriitor si narator este vizibila in ceea ce priveste atitudinea fata de faptele relatate si fata de eroul povestirii. Coropcarul dezaproba faptele lui Todirita Catana (pe care il ajuta numai de frica) si este un aparator al ordinii stabilite , dar in ciuda atitudinii , din intrega povestire se deduce o puternica simpatie fata de erou , un mesaj de revolta impotriva a tot ceea ce indrageste libera afirmare a fiintei umane , a sentimentelor care nu cunosc bariere sociale.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: