Revolutia de la 1848

Revolutia de la 1848

* Revolutia de la 1848, fenomen general european, continuare pe o treaptã superioarã a celei din anul 1789, a fost pregãtitã de marile transformãri din structura societãtii, inaugurând o etapã nouã în dezvoltarea lumii moderne.

Marile revolutii care se produseserã în domeniile: demografic, agrar, industrial, ideologic, au dat expresie procesului general de dezvoltare pe cale capitalistã.

Revolutia din Tarile Romine se incadreaza in procesul revolutionar european. Dupa cum spunea istoricul Nicolae Balcescu: „Revolutia romana de la 1848 n-a fost un fenomen neregulat, efemer, fara trecut si fara viitor, fara alta cauza decit vointa intimplatoare a unei minoritati sau miscarea generala europeana. Revolutia generala fu ocazia iar nu cauza revolutiei romine. Causa ei se pierde in zilele veacurilor. Uneltitorii ei sunt 18 veacuri de trude, suferinte si lucrare a poporului roman asupra lui insusi.”

Revolutia de la 1848-1849 are cauze în gradul de dezvoltare a societãtii în general, în acutizarea contradictiilor sociale, necesitatea solutionãrii problemei nationale prin constituirea unui singur stat românesc în cadrul fostei Dacii si impunerea unui statut international deosebit Tãrilor Române, în conditiile tensiunii încordate existente între Rusia (puterea protectoare) si Turcia (puterea suzeranã). Cauzele sunt si mai puternic reflectate în Transilvania, unde exploatarea nationalã este deosebitã.

Nicolae Balcescu (1819-1852)
Expresie elocventã a tendintei permanente de modernizare a societãtii românesti, revolutia de la 1848-1849 a continuat pe o treaptã superioarã, idealurile revolutiei de la 1821 condusã de Tudor Vladimirescu. Caracterul modern al revolutiei rezultã din modalitatea de conducere si din practica politicã, din continutul principalelor documente programatice, rezultate al actiunii si deciziei elementelor progresiste. Un element specific al revolutiei române îl reprezintã organizarea marilor adunãri populare cu caracter plebiscitar. La revolutie a fost antrenatã întreaga natiune, elementul fundamental fiind participarea tãrãnimii în proportie de masã.

Unitatea revolutiei române s-a manifestat în similitudinea conditiilor istorice de desfãsurare, programe asemãnãtoare, colaborare permanentã a fruntasilor revolutiei, prezenta acelorasi forte sociale participante, totusi, existând unele aspecte cu caracter particular pentru fiecare provincie, determinate în special, de natura regimului politic si de raporturile cu marile imperii vecine.

Desfãsurarea revolutiei (începuturile ei)

* În primãvara anului 1848, tensiunea socialã si politicã în Principate a crescut foarte mult. Datoritã conditiilor istorice concrete, programul revolutiei române a evoluat între minimal – reafirmarea statutului particular al Tãrilor Române în plan international si în raporturile cu Poarta Otomanã – si maximal – constituirea Statului National Român, idee sustinutã de cãtre toti conducãtorii Revolutiei române.

În Moldova opozitia fatã de politica domnitorului Mihail Sturdza s-a concretizat la 27 martie / 7 aprilie într-o Adunare popularã la Hotelul Petersburg din Iasi, pentru a obtine sanctionarea programului de revendicãri, care urma sã fie prezentat spre aprobare domnului. Acest moment reprezintã începutul revolutiei românesti. S-a constituit o comisie pentru redactarea unui program de revendicãri – „Petitiunea-proclamatiune”; rol important în elaborare avându-l Vasile Alecsandri. Programul avea 35 de puncte si un caracter moderat, cãutând sã se pãstreze în limitele legalitãtii politice din cauza Imperiului Tarist; caracterul moderat reiese si din felul cum a fost abordatã problema agrarã, cerându-se doar „grabnica îmbunãtãtire a stãrii locuitorilor sãteni”. Au fost si solicitãri cu caracter democratic, modern, cum ar fi: eliberarea detinutilor politici, reformarea învãtãmântului, siguranta persoanei, desfiintarea cenzurii, organizarea unei garzi cetatenesti, responsabilitatea ministeriala, dizolvarea Adunarii Obstesti si alcatuirea unei noi Adunari „Adevarata reprezentatie a natiei”. Mihail Sturdza a respins „petitia”, a arestat lideri ai revolutiei care au fost exilati.

* În primãvara anului1848 situatia s-a agravat în Transilvania, dupã anexarea acesteia la Ungaria, si dupã ce guvernatorul Teleki a trecut imediat la mãsuri dure împotriva românilor. În aceastã situatie s-a hotãrât la 30 aprilie organizarea la Blaj la 3/15 mai a unei Mari Adunãri Nationale.

Marea Adunare Nationale de la Blaj, a fost o exceptionalã demonstratie de fortã si solidaritate nationalã româneascã, reliefând puternica constiintã a tãrãnimii care cerea drepturi sociale si nationale.

La aceastã adunare la care au participat peste 40.000 de oameni, un loc aparte îl reprezintã tinerii intelectuali ridicati din rândurile tãrãnimii, legati de interesele populare. Adunarea a fost bine organizatã, având un caracter reprezentativ si national. La adunare au participat si revolutionari din Moldova: Alecu Russo, Alexandru Ioan Cuza s.a., Dimitrie Brãtianu din Tara Româneascã precum si transilvãneni stabiliti în Muntenia – A.T. Laurian, I. Maiorescu, Aaron Florian.

Conducatori revolutionari ai romanilor din

Transilvania
„Petitiunea nationalã” adoptatã de Adunare cerea: independenta nationalã a românilor din Transilvania, desfiintarea iobãgiei fãrã despãgubire din partea tãranilor, înfiintarea unei gãrzi nationale românesti, libertatea persoanei, a cuvântului, a întrunirilor. Locul desfãsurãrii Adunãrii a fost numit „Câmpia Libertãtii”; a fost ales un Comitet National Permanent cu sediul la Sibiu. Cei prezenti la Adunare au arãtat cã „Noi vrem sã ne unim cu tara” si pretutindeni s-a întãrit convingerea cã” „Ardealul nu mai este Ardeal ci România”.

Adunãri populare au avut loc si în Banat sub conducerea lui Eftimie Murgu si în Bucovina sub conducerea lui Eudoxiu Hurmuzaki. La Brasov, la 24 mai 1848, un grup de revolutionari moldoveni, puternic influentati de hotãrârile Adunãrii de la Blaj, au redactat „Principiile noastre pentru reformarea patriei”, printre cerinte aflându-se cea privind unirea Moldovei cu Tara Româneascã „într-un singur stat neatârnat românesc”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: